Un tip de celulă contribuie la tranziția leziunii renale acute către boala renală cronică

Aug 24, 2021 | Boală renală cronică, Noutăţi

Laboratorul USC Stem Cell din SUA, a descoperit un tip de celulă care ar putea contribui la tranziția de la leziune renală acută spre boala renală cronică, conform unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

”Deocamdată nu există tratament pentru leziunile renale acute; acestea pot fi un efect secundar al intervenției chirurgicale, sepsisului sau anumitor medicamente eliberate pe bază de rețetă. Chiar și o leziune minoră poate evolua în boală renală cronică, aceasta afectează 9,1% din populația lumii și cauzează 1,2 milioane de decese anual”, declară Andy McHanon, profesor de biologie și medicină regenerativă la Laboratorul USC Stem Cell.

Rinichiul adult nu are celule stem pentru a regenera țesutul deteriorat la nivelul unităților structurale și funcționale, numite nefroni. Deteriorarea apare predominant într-un segment al nefronului cunoscut sub numele de tubul proximal. Din fericire, celulele tubulare proximale prezintă capacitatea de a repara țesutul.

Pentru a înțelege procesul de regenerare, autorii studiului au inițiat o modalitate de urmărire a celulelor tubulare proximale lezate la șoarecii de laborator, prin utilizarea proteinei keratină-20, pe care rinichii tind să o producă după leziunile acute.

Atunci când apare o leziune care duce la moartea unor celule tubulare proximale, cele care supraviețuiesc se înmulțesc pentru a repara leziunea. Cu toate acestea, la câteva săptămâni după ce funcția renală a fost restabilită, oamenii de știință au observat că celulele tubulare proximale, care nu au reușit să se repare, au reapărut la locul leziunii inițiale, dar și în zonele îndepărtate de leziune. Celulele deteriorate au prezentat activitate la nivelul rețelelor genetice implicate în inflamație, cicatrici și migrația celulară- caracteristici asociate cu progresia lentă către boala renală.

Unele celule deteriorate au prezentat activitate atât în genele care susțin supraviețuirea, cât și în genele care susțin moartea celulară programată (procesul normal prin care celulele deteriorate iremediabil se autodistrug). Așa cum se observă în cazul cancerului, genele pro-supraviețuire pot preveni moartea celulară programată (în ciuda anomaliilor care ar limita în mod normal supraviețuirea celulară), ceea ce determină progresia bolii.

”Această cercetare prezintă o imagine dinamică a modului în care leziunea inițială, chiar dacă este minoră, duce la formarea celulelor care contribuie la dezvoltarea de boli cronice de rinichi. Studiul nostru aduce în atenție posibilitatea de a viza aceste celule deteriorate, fie prin pregătirea acestora pentru atacul imunitar, fie prin eliminarea genelor care interferează cu protecția normală a procesului de moarte celulară ”, completează profesorul Andy McMahon.

 

Articol preluat și tradus de pe MedicalXpress.com

Sursă foto: mcmahonlab.usc.edu (Rinichiul unui șoarece la o lună după leziunea acută. Credit. Louisa M. S. Gerhardt/McMahon Lab)