Risc mai mare de deces la pacienții internați cu COVID-19, care prezintă o scădere bruscă a funcției renale

Dec 20, 2021 | Noutăţi

În cadrul reuniunii anuale a Societății Europene de Anestezi și Terapie Intensivă a fost prezentată o nouă cercetare, care sugerează că dintre pacienții cu Covid-19 internați în secția de terapie intensivă, cei mai predispuși decesului în timpul spitalizării sunt pacienții care prezintă o scădere bruscă a funcției renale și nu cei cu boli renale preexistente. În plus, dializa nu îmbunătățește șansele de supraviețuire pentru această categorie de pacienți.

Pierdere bruscă a funcției renale,  cunoscută sub numele de leziune renală acută, afectează peste un sfert dintre pacienții spitalizați cu COVID-19. Studiile anterioare sugerează că leziunea renală este legată de un risc mai mare de deces la pacienții cu COVID-19, cu toate acestea rezultatele pacienților spitalizați cu COVID-19 și care prezintă leziuni renale nu sunt bine înțelese. Când leziunea renală este severă, funcția rinichilor poate fi înlocuită cu dializă care elimină toxinele și excesul de lichid și sărurile care se acumulează în sânge.

Pentru a analiza dacă leziunile renale acute la pacienții cu COVID-19, care nu prezintă afecțiuni renale anterioare, se corelează cu o rată a mortalității mai mare și dacă acest risc poate fi redus prin dializă, cercetătorii austrieci au studiat retrospectiv toți cei 129 de pacienți, care au fost internați cu COVID-19 în secțiile de terapie intensivă a unui spital din Viena în perioada 1 septembrie 2020 – 15 februarie 2021. Vârsta medie a pacienților a fost de 66,5 ani, iar două treimi erau bărbați.

Pacienții au fost împărțiți în trei grupe: cei care prezentau o afecțiune renală la internare (33 de pacienți),  pacienți fără afecțiune renală, care au dezvoltat leziuni renale acute în ziua a cincea de spitalizare la secția ATI (cei cu o rată estimată de filtrare glomerulară [eGFR] <90 ml/min; 26 de pacienți) și cei cu funcție renală normală atât înainte de internare, cât și în ziua a cincea de spitalizare la ATI (eGFR ≥90 ml/min; 70 de pacienți). Toți pacienții au fost urmăriți până la sfârșitul perioadei de spitalizare în secția ATI. În total, 32 de pacienți au avut nevoie de terapie de substituție a funcției renale.

Cercetătorii au descoperit că 55% (18 din 33) dintre pacienții cu afecțiune renală preexistentă, 46% (12 din 26) dintre pacienții cu leziune renală acută și 83% (58 din 70) dintre pacienții cu funcție renală normală, au supraviețuit spitalizării; rata de supraviețuire între cele trei grupuri prezentând o diferență semnificativă.

În cele două grupuri cu disfuncție renală, probabilitatea de supraviețuire a fost semnificativ sub medie, indicând un risc mai mare de deces în comparație cu funcționarea normală a rinichilor. Rezultatele sugerează că nici inițierea mai devreme a dializei, nici numărul de zile de dializă nu au avut un impact semnificativ asupra supraviețuirii.

”Rezultatele noastre confirmă faptul că leziunea renală acută este un factor important de risc, care cauzează decesul la pacienții cu COVID-19 de la terapie intensivă. Dar, mai important, rezultatele sugerează că pacienții cu COVID-19 care dezvoltă leziuni renale acute se confruntă cu un risc mai mare de a muri în ATI, decât cei cu boală renală preexistentă. Din această cauză trebuie să ne concentrăm asupra diagnosticării precoce a leziunii renale și asupra modului în care putem folosi aceste rezultate pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienților cu COVID-19 grav bolnavi”, declară autorul principal al studiului, Katharina Oberneder, de la Universitatea Privată ” Sigmund Freud”din Viena .

Cercetătorii speră să facă cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care anumiți factori influențează rezultatele pentru aceaști pacienți și să dezvolte mai multe perspective despre cum să trateze cel mai bine această populație cu risc ridicat.

 

Articol preluat și tradus de pe News-Medical.net